Creativitatea în organizații

Ridicăm în slăvi creativitatea, o căutam peste tot, însă arareori o recunoaștem. Creativitatea, atât de râvnită și de elogiată, ne sperie adesea când se manifestă, la noi sau la alții, pentru că aduce cu sine haos și incertitudine. E nevoie de curaj, claritate și asumare pentru a-ți trăi creativitatea. Și, de ce nu, de voioșie.

E bine să știm despre creativitate pentru a ne înțelege pe noi și pe ceilalți, pe creativii din jurul nostru, cei cu care trăim și lucrăm.

creativity-illo

În primul rând a fi creativ nu înseamnă, neapărat, a fi artist. Mi s-a întâmplat de câteva ori, de exemplu povestind cuiva că îmi place să lucrez cu oameni creativi, sau despre dificultățile de a lucra cu ei să mi se spună: ”a, da, deci cu artiști.” Nu neapărat. Chiar foarte rar cu artiști. Mai degrabă cu ingineri, programatori, medici, profesori, kinetoterapeuți, antreprenori. Din 45 de respondenți la un sondaj fulger pe Facebook doar 5 au menționat altceva decât artist/ pictor/ scriitor/ actor ca răspuns la întrebarea ”Ce ocupație/ meserie/ job îți vine în minte când spui creativitate?”.

Creativitatea este prezentă la oameni din toate domeniile și în toate domeniile vieții (profesional, relațional, de mediu etc.) În domeniile tehnice o regăsim ca sursă a inovării. ”Distrugerea creatoare” este unul dintre modelele dezvoltării economice.

Oamenii creativi găsesc soluții grație capacității lor de a face asocieri neașteptate între concepte, cuvinte, instrumente, metode, domenii, situații. Adesea aceste asocieri nu le apar ca evidente și altora, iar, dintre ele, una poate fi genială, salvatoare, iar altele pot fi fără sens, irelevante. De unde, putem bănui dificultățile cu care se confrunta un creativ. El poate fi perceput ca aerian, neserios, ciudat, incoerent, nearticulat, superficial, diletant, unul care doar își dă cu părerea lipsit de rigurozitate. Asta dacă nu e recunoscut ca atare, drept creativ și pus în valoare.

Cum creativitatea cere adesea solitudine, un creativ poate fi perceput ca retras, neimplicat, arogant, nesociabil. Dacă își mai face și obiceiul să apară, din când în când, cu idei noi și crețe, va reuși, într-o prima instanță, să îi deruteze și să îi irite pe cei care fac lucrurile după rețete, doar în feluri bine stabilite. Creativii mai au și bunul obicei de a fi preocupați de mai multe lucruri deodată, adesea din domenii diferite. Sunt implicați în mai multe proiecte sau au mai multe joburi. Din aceasta cauză unii îi etichetează ca neserioși, nehotărâți sau neprofesioniști (” Nu pot să le facă bine chiar pe toate”, cârcotesc ei). Alții le admiră cu suspiciune dinamismul și dezinvoltura.

Ce ar mai fi de spus? Că oamenii creativi muncesc mult mai intens pentru simplul fapt că sunt pasionați de ceea ce fac.

Iată de ce devine importantă o cultură organizațională care înțelege și recunoaște creativitatea, oamenii creativi și rolul lor în funcționarea echipelor, departamentelor, a sistemului în ansamblul său.

În episoadele următoare : ), ca răspuns la întrebările primite în diverse ocazii, vom vedea ce spun specialiștii despre: creativitatea ca boală ( granița fină dintre geniu și boală mentală), metode de stimulare și dezvoltare a creativității, metode de gestionare și întreținere a creativității.

Acest articol a apărut ca guest post pe site-ul ATU Consulting în septembrie 2015: http://atuconsulting.ro/index.php/articole/263-curajul-de-a-fi-creativ.html.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s